marți, 25 decembrie 2007
luni, 24 decembrie 2007
Ajunul Craciunului
Imi doresc un pian.
Eu nu stiu sa cand la pian dar am nevoie de el pentru a tine legatura cu vechiul eu.
Eu nu stiu sa cand la pian dar am nevoie de el pentru a tine legatura cu vechiul eu.
joi, 20 decembrie 2007
Petrecerea de Craciun a ASAFF
Aseara, la Clubul Studentilor, a avut loc petrecerea de craciun a ASAFF (Asociatia Studentilor si Absolventilor Filierei Francofone din Universitatea Politehnica Bucuresti).
In deschiderea petrecerii, alaturi de colegii din trupa de teatru de improvizatie, am prezentat cateva exercitii de incalzire urmate de cateva scenete de improvizatie pe teme legate de Craciun propuse de domnul Pierre-Yves Meunier, profesorul nostru.
Apoi a urmat o sceneta comica prezentata de trupa de teatru a asociatiei, Le Petit Prince.
Au urmat diverse concursuri cu premii simbolice la care au participat persoane din public.
Marele eveniment a fost "licitatia" de craciunite si mosi, eveniment deja traditional in cadrul Petrecerii de Craciun. In urma evenimentului si donatiilor anonime ale studentilor s-a strans o suma importanta de bani care va fi folosita pentru cumpararea de cadouri pentru copiii dintr-un orfelinat si o casa de batrani din Bucuresti.
Dupa licitatie, am cantat impreuna colinde romanesti si cantece de Craciun din folclorul international.
In final a avut loc un mic cocktail si urarile intre colegi inainte de vacanta de Craciun.
A fost un eveniment frumos si sunt mandru ca sunt coleg cu acesti oameni deosebiti.
In deschiderea petrecerii, alaturi de colegii din trupa de teatru de improvizatie, am prezentat cateva exercitii de incalzire urmate de cateva scenete de improvizatie pe teme legate de Craciun propuse de domnul Pierre-Yves Meunier, profesorul nostru.
Apoi a urmat o sceneta comica prezentata de trupa de teatru a asociatiei, Le Petit Prince.
Au urmat diverse concursuri cu premii simbolice la care au participat persoane din public.
Marele eveniment a fost "licitatia" de craciunite si mosi, eveniment deja traditional in cadrul Petrecerii de Craciun. In urma evenimentului si donatiilor anonime ale studentilor s-a strans o suma importanta de bani care va fi folosita pentru cumpararea de cadouri pentru copiii dintr-un orfelinat si o casa de batrani din Bucuresti.
Dupa licitatie, am cantat impreuna colinde romanesti si cantece de Craciun din folclorul international.
In final a avut loc un mic cocktail si urarile intre colegi inainte de vacanta de Craciun.
A fost un eveniment frumos si sunt mandru ca sunt coleg cu acesti oameni deosebiti.
sâmbătă, 15 decembrie 2007
Dogville, o poveste cu prolog si noua capitole
Aseara am vazut Dogville de Lars von Trier.
Un film tulburator. Totul se desfasoara pe o scena cu decoruri minimaliste. Oricare dintre putinele obiecte de pe scena are o functie, nimic nu este "de amorul artei". Totul este transparent, cladirile nu au pereti sau usi.
Lars von Trier a facut un film despre generozitate (excesiva), putere, responsabilitate si aroganta. Aceste concepte fiind magistral ilustrate in film prin actiuni si replici simple.
Scriam acum cateva saptamani (cand A.Faith m-a provocat sa comentez propozitia lui Petre Tutea) ca lucrurile simple sunt cel mai greu de explicat. Prin arta sa, von Trier reda intr-o maniera extrem de logica si de clara lucrurile normale si simple care se intampla in sufletul unui om, provocandu-ne la introspectie.
Sfarsitul filmului este tamaduitor.
Un film tulburator. Totul se desfasoara pe o scena cu decoruri minimaliste. Oricare dintre putinele obiecte de pe scena are o functie, nimic nu este "de amorul artei". Totul este transparent, cladirile nu au pereti sau usi.
Lars von Trier a facut un film despre generozitate (excesiva), putere, responsabilitate si aroganta. Aceste concepte fiind magistral ilustrate in film prin actiuni si replici simple.
Scriam acum cateva saptamani (cand A.Faith m-a provocat sa comentez propozitia lui Petre Tutea) ca lucrurile simple sunt cel mai greu de explicat. Prin arta sa, von Trier reda intr-o maniera extrem de logica si de clara lucrurile normale si simple care se intampla in sufletul unui om, provocandu-ne la introspectie.
Sfarsitul filmului este tamaduitor.
luni, 3 decembrie 2007
La cravate est obligatoire
improvisation mixte ayant pour thème: "la cravate este obligatoire"
nombre des joueurs: 3
durée: 3 minutes.
Astazi am reluat repetitiile la teatrul de improvizatie dupa o pauza de vreo 4 saptamani. Sper sa nu mai intervina nimic si sa putem face repetitii in fiecare saptamana. Este foarte relaxant.
nombre des joueurs: 3
durée: 3 minutes.
Astazi am reluat repetitiile la teatrul de improvizatie dupa o pauza de vreo 4 saptamani. Sper sa nu mai intervina nimic si sa putem face repetitii in fiecare saptamana. Este foarte relaxant.
sâmbătă, 1 decembrie 2007
1 decembrie 2007
Astazi, de Ziua Nationala a Romaniei am fost sa vizitez Palatul Parlamentului. Auzisem ca este frumos. In realitate nu este. Am fost foarte dezamagit. Desi este facut din marmura interiorul, are un aspect foarte auster si rece. As putea zice ca seamana mai mult cu o hala industriala decat cu un palat adevarat.
Pacat... sunt milioane de euro si vieti omenesti ingropate acolo. S-ar fi putut face ceva mai de bun gust.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţă-n libertate ori moarte" strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.
Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!
Am publicat cele doua imnuri, primul pentru ca este Imnul de Stat al Romaniei (fie ca ne place sau nu) iar al doilea pentru ca este imnul care s-a cantat la 1 decembrie 1918.
Pacat... sunt milioane de euro si vieti omenesti ingropate acolo. S-ar fi putut face ceva mai de bun gust.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţă-n libertate ori moarte" strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.
Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!
Am publicat cele doua imnuri, primul pentru ca este Imnul de Stat al Romaniei (fie ca ne place sau nu) iar al doilea pentru ca este imnul care s-a cantat la 1 decembrie 1918.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
