sâmbătă, 1 decembrie 2007

1 decembrie 2007

Astazi, de Ziua Nationala a Romaniei am fost sa vizitez Palatul Parlamentului. Auzisem ca este frumos. In realitate nu este. Am fost foarte dezamagit. Desi este facut din marmura interiorul, are un aspect foarte auster si rece. As putea zice ca seamana mai mult cu o hala industriala decat cu un palat adevarat.
Pacat... sunt milioane de euro si vieti omenesti ingropate acolo. S-ar fi putut face ceva mai de bun gust.






Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţă-n libertate ori moarte" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.



Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!


Am publicat cele doua imnuri, primul pentru ca este Imnul de Stat al Romaniei (fie ca ne place sau nu) iar al doilea pentru ca este imnul care s-a cantat la 1 decembrie 1918.

3 comentarii:

A.Faith spunea...

frumos mod în care să-ţi petreci ziua naţională :D ca un troll, trolluind :P
întrebare : eşti susţinător al monarhiei în România?

Pollux spunea...

Sustinator este mult spus, pentru ca nu fac nimic pentru a sustine efectiv monarhia. :) Dar daca s-ar face un referendum pentru schimbarea formei de stat as vota pentru monarhie constitutionala. Mi se pare mai naturala pentru Romania din moment ce nu a fost niciodata republica in afara de perioada comunista.

Ma rog... o republica parlamentara (ca in Germania sau Italia) probabil ca ar functiona la fel de bine, dar considerentele istorice ma fac sa cred ca monarhia e mai potrivita in Romania.

Tu esti sustinator al monarhiei in Romania? :)

Calu spunea...

Am vizitat Casa Popoului in 90 (sau oricum, prin perioada aia, nu mai stiu exact anul, se deschisese recent publicului). Presupun ca a ramas la fel de urata, nu simt nevoia s-o revad...

PS. Greseala este intentionata.