sâmbătă, 15 decembrie 2007

Dogville, o poveste cu prolog si noua capitole

Aseara am vazut Dogville de Lars von Trier.
Un film tulburator. Totul se desfasoara pe o scena cu decoruri minimaliste. Oricare dintre putinele obiecte de pe scena are o functie, nimic nu este "de amorul artei". Totul este transparent, cladirile nu au pereti sau usi.
Lars von Trier a facut un film despre generozitate (excesiva), putere, responsabilitate si aroganta. Aceste concepte fiind magistral ilustrate in film prin actiuni si replici simple.
Scriam acum cateva saptamani (cand A.Faith m-a provocat sa comentez propozitia lui Petre Tutea) ca lucrurile simple sunt cel mai greu de explicat. Prin arta sa, von Trier reda intr-o maniera extrem de logica si de clara lucrurile normale si simple care se intampla in sufletul unui om, provocandu-ne la introspectie.
Sfarsitul filmului este tamaduitor.



Un comentariu:

Unknown spunea...

şi eu care mă speriasem că nu mai postai nimica :P